24 mai, 2020

Indicele glicemic

Intentia mea este sa ofer informatii utile, care pot fi folosite ca material de referinta si nu ca un sfat profesional medical. 
 Atentie! Ingrijirea pacientului si investigarea problemelor sale de sanatate se fac numai de catre personal medical calificat!
 
  Elaborarea un regim alimentar pentru diabet zaharat implica doar putina matematica. Dupa ce inveti sa iti numeri carbohidratii din farfurie, vei trece la nivelul urmator, utilizand si indicele glicemic (IG). 
 Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment defineste puterea acestuia de a creste glicemia, dupa consumul unei cantitati de 100 g de glucide (carbohidrati) din acel aliment. 
 Carbohidratii sau glucidele constituie principala sursa de energie din necesarul caloric al organismului uman, dar in cazul cuiva cu diabet insulino-dependent sunt cu atat mai importanti, deoarece sunt responsabili de cresterea glicemiei dupa masa. Aceeasi cantitate de glucide (carbohidrati), provenita din alimente diferite, mareste in mod diferit glicemia. 
 Cu cat IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia creste mai putin. Persoanele cu diabet zaharat ar trebui sa consume aproximativ aceeasi cantitate de carbohidrati la fiecare masa. 
 Conceptul de incarcatura glicemica (InG) este relativ nou. 
 InG arata cat de mult din fiecare gram de aliment va creste nivelul zaharului din sange. Incarcatura glicemica a unui aliment este in stransa legatura cu gramajul unei portii din acel aliment. 
 Pentru a gasi InG-ul unui aliment se multiplica IG cu numarul de grame de carbohidrati (glucide) dintr-o portie, apoi se impart la 100. 
 InG = Cantitatea de glucide din portie (g) x IG / 100 Un InG redus este intre 1 si 10, un InG moderat este intre 11 si 19, iar un InG ridicat este de 20 sau mai mare.
  Pentru persoanele cu diabet zaharat, InG trebuie sa aiba valori cat mai joase posibil. 
 Exemple: O gogoasa medie are un IG de 76 si 23 de grame de carbohidrati. Inmulteste 76 cu 23 si apoi imparte la 100, si vei obtine 17,48, care este o valoare aproape de maximele de incarcatura glicemica. 
 
 Exemple de inlocuitori de alimente: 
 Micul dejun: alege o portie de tarate, care are o InG de 12, in loc de fulgi de porumb, care au InG 24. Adauga o portie de lapte, cu 3 InG, si fructe de padure. 
  Pranz: In loc de un sandwich cu sunca, branza si paine alba, care are mai mult de 10 InG per portie, alege o tortilla de grau, cu fasole si salsa, care ajunge la 6 InG. 
 Cina: Renunta la cele doua felii de pizza (18-24 InG) si mananca o portie de peste la cuptor cu legume fierte. Alege cereale integrale (17 InG) mai degraba decat orez alb (23 InG). 
 Gustari: Poti manca o portie de caju (3 InG), mai degraba decat un baton de ciocolata „dietetic”, cu InG 15. 
 
 Exemplu de repartitie a glucidelor / grame: mic dejun – 20 g, gustare – 10 g, pranz – 30 g, gustare – 10 g cina – 20 g, gustare – 10 g 
 
  Planul alimentar in diabet 
 Daca ai diabet zaharat, o dieta sanatoasa este importanta nu doar pentru ca iti va mentine glicemia in parametri normali, ci deoarece alimentatia potrivita te poate ajuta sa previi sau sau intarzii instalarea unor complicatii precum deteriorarea nervilor sau bolile de inima. 
 Pentru a iti elabora un plan de masa sanatos, poti porni de la cinci strategii mari. 
 • Scaderea numarului de calorii pe care le mananci zilnic, respectiv la fiecare masa.
 • Consuma mai multi carbohidrati complecsi, adica legume, fructe, fasole, cereale integrale. 
 • Un consum mai mic de grasimi saturate, precum untul, branzeturile sau carnea grasa. 
 • Alege in schimb mai multe grasimi mono si polinesaturate, cum ar fi uleiul de masline sau uleiul de in. 
 • Raspandirea carbohidratilor pe intreg parcursul zilei si numararea lor cu atentie, cea mai buna metoda de a mentine controlul glucozei din sange. 
 Medicii si nutritionistii specializati in diabet recomanda distribuirea alimentele astfel: cea mai mare parte a hranei sa fie formata din carbohidrati complecsi bogati in fibre, iar in rest proteine (20% din totalulul de calorii recomandate pe zi), grasimile saturate la mai putin de 7% din caloriile zilnice. 
 Persoanele cu diabet de tip 2 care sunt supraponderale sau obeze (adica circa 80% din cei cu diabet de tip 2) au nevoie de mai putine glucide si o usoara crestere a cantitatii de proteine, pentru a scadea in greutate. 40% dintre calorii sa provina din carbohidrati 30% dintre calorii sa provina din din proteine 30% din calorii sa provina din grasimi sanatoase (fructe oleaginoase, uleiuri vegetale) 
 O reducere de doar 250 – 500 calorii in regimul zilnic, completata de o activitate de stimulare musculara se va reflecta treptat si in dimensiunea taliei. 
 Un plan de masa este un ghid personal. 
 Planul trebuie sa se potriveasca cu programul tau si cu obiceiurile tale alimentare. 
 
 Metode de planificare ale mesei: 
 • Metoda farfuriei – te invata cum sa iti distribui mancarea. Pe jumatate din suprafata farfuriei, pui legume neamidonoase (crude si gatite), pe un sfert pui carbohidrati sau amidonoase (cereale, paine, fasole, cartofi, mazare), iar pe ultimul sfert de farfurie pui sursele de proteine (carne slaba, oua, peste, tofu, fructe de mare, branza degresata). Inaltimea mancarii va fi cat grosimea palmei tale. 
 • Numararea sau calculul carbohidratilor 
 • Calcularea indicelui glicemic (IG) si a incarcaturii glicemice 
 InG In loc sa numeri calorii, carbohidrati si indici glicemici, poti utiliza o lista din care sa inveti grupurile de produse alimentare si ce inseamna o portie de carbohidrati pentru tine. 
  
  Tabel cu indicele glicemic, portia si incarcatura glicemica a unor alimente
 
    Tabel cu continutul nutritiv al alimntelor
 
 O portie de carbohidrati poate fi alcatuita din doua linguri de orez fiert sau o jumatate de galusca de cartofi. Poti avea dreptul la 2-3 astfel de portii la fiecare masa. 
 Cina ar putea include o portie de amidon, doua de legume si una de carne. 
  O gustare poate include un fruct si cateva oleaginoase. In acest fel, poti alcatui un regim alimentar diversificat, pastrand un echilibru corect de nutrienti. 
 Atat cantitatea cat si tipul de carbohidrati pe care ii mananci afecteaza nivelul glicemiei de dupa masa. 
 Monitorizarea consumul de carbohidrati ramane o strategie cheie in realizarea controlului glicemic si reducerea hemoglobinei glicate (A1C) 
 
 Exemplu de meniuri pentru o saptamana 
 
Obs: Pentru pranz si cina alege ce ai in camara si calculezi caloriile pentru o zi in fumctie de necesarul tau.

 LUNI 
 Dimineata : 200g lapte , 15 g unt , 30 g paine intermediara 
 Ora 10 : 200g iaurt , 20 g paine intermediara 
 Pranz : supa de rosii (50g suc de rosii,250 g supa de oase,1/2 ou, frunze de patrunjel), mancare de castraveti cu carne (75g carne,200g castraveti murati, 250g ulei,150g supa deoase,25g smantana), 200g mere, 60g paine intermediara 
 Seara : piure de cartofi cu carne inabusita (200g cartofi,10g smantana, 75g carne,25g ulei), salta de varza alba (250g varza rasa,5g ulei), sufleu de branza de vaci cu zaharina ( 150g branza, ½ ou, 5g unt, zaharina), 30g paine intermediara
   
MARTI 
  Dimineata : 250g ceai de macese cu zaharina,150g branza, 15g unt, 30g paine intermediara 
 Ora 10 : 200ml lapte cu zaharina, 20 g paine intermediara 
 Pranz : supa de dovlecei cu omlete (100g dovlecei,10g ulei, 10g smantana,1/2 ou,frunze depatrunjel), budinca de cartofi cu carne ( 200 g carne , 5g unt,10g smantana, 75 g carne,1/2ou,10g ulei ), 100g salata verde , compot de visine ( 200g visine cu zaharina), 30g paine intermediara 
 Seara : mancare de fasole verde cu carne ( 300g fasole verde,75 g carne, 30g ulei,15g smantana), 20g paine intermediara, mamaliga cu lapte (200g lapte, 100g mamaliga in loc de 40g paine) 
 
 MIERCURI  
 Dimineata : cafea cu lapte cu zaharina ( 200g lapte,50g cafea surogat), 15g unt, 30g paine intermediara 
 Ora 10 : 50g cascaval,100g rosii, 20g paine intermediara Pranz : ciorba de perisoare( 250g supa de oase,50g bors,50g carne,1/2 ou, 5 g unt, frunze de patrunjel), mancare de vinete cu carne ( 100g vinete,150g carne, 25g ulei, 100g suc de rosii, 20g smantana, frunze de patrunjel), 200g mere coapte, 60 g paine intermediara Seara : cartofi umpluti cu branza de vaci si sos tomat ( 200g cartofi, 100g branza, 20g ulei, 1/2ou, 15 g smantana,100g suc de rosii, frunze de patrunjel), cafea cu lapte ( 200g lapte, 50 g surogat de cafea), 20g paine integrala 
 
JOI 
  Dimineata : 200g lapte, 20g unt, 30g paine intermediara Ora 10 : 200g iaurt, 20g paine intermediara Pranz : supa de conopida ( 300g supa de zarzavat, 200g conopida, 10g ulei, 10g smantana, frunze de patrunjel), musaca de cartofi cu carne ( 200g cartofi, 75g carne, 20g ulei, 15g smantana, frunze de patrunjel), crema de branza de vaci ( 150g branza de vaci, un galbenusde ou, o lingura de lapte), 30g paine intermediara 
 Seara : chiftele prajite cu sote de dovlecei (75g carne, 25g ulei, 1 albus de ou, 15g smantana, 300g dovlecei), 200g mere rase, ceai de menta cu zaharina, 60g paine intermediara 
 
VINERI  
 Dimineata : cafea cu lapte cu zaharina (200ml lapte, 50g surogat de cafea), 20g unt, 30g paine 
 Ora 10 : 150g salam sau 150g branza, 30g paine intermediara 
 Pranz : supa de fasole verde cu fulgi de ou (100g fasole verde,1/2 ou, 5g ulei, 25g bulion, 200g supa de oase), varza a la cluj (100g varza, 75 g carne, 25g ceapa, 0g smantana, 50g suc de rosii, 20g ulei), mere prajite in aluat (200g mere, 10g gris,1 0g ulei, 1 ou), 60g paine intermediara 
 Seara : mancare de spanac cu friptura inabusita (75g carne, 200g spanac, 20g ulei, 15g smantana), cartofi copti cu chimion (200g cartofi, 10g chimion), 20g paine intermediara 
 
 SAMBATA 
 Dimineata : 200g lapte, 15g unt, 30g paine 
 Ora 10 : 150g iaurt, 20g paine 
 Pranz : supa de rosii cu ochiuri ( 200g supa de carne,1 ou, 100g suc de rosii, frunze de patrunjel), sarmale in foi de vita cu iaurt (75g carne, 4 foi de vita, 50g iaurt, 20g ulei, 20g ceapa, 100mlbors), piure de mere cu frisca (200g mere, frisca din 30g smantana), 60g paine interme diara 
 Seara : cartofi sote cu chiftelute ( 200g cartofi, 5g unt, 75g carne, 5g smantana, 30g ulei, 20gceapa, frunze de patrunjel , salata de varza ( 200g varza , 5g ulei ), gelatina de branza de vaci (150g branza, 1.5 foi de gelatina, o tableta zaharina), 30g paine intermediara 
 
DUMINICA 
 Dimineata : ceai de macese cu zaharina, 15g unt, 100g branza de vaci, 30g paine intermediara 
 Ora 10 : 200g lapte , 30g paine intermediara 
 Pranz : supa de galuste cu branza ( 300g supa de oase, 50g branza, 1/2 ou, 5g unt, frunze de patrunjel ), piure de cartofi cu snitele umplute cu castraveti ( 200g cartofi, 75g carne, 30g ulei,100g castraveti, 15g smantana), salata de praz ( 100g praz, 5g ulei, o lingurita de otet, frunze depatrunjel ), lapte de pasare (200g lapte , ½ ou, o tableta zaharina), 30g paine intermediara 
 Seara : musaca de dovlecei cu carne ( 400g dovlecei, 75g carne, 20g ulei, 20g smantana ), compot de mere cu zaharina ( 200g mere, 1tableta zaharina ), 60g paine intermediara

  Hemoglobina glicata (HbA1c) – este analiza de sange care masoara glicemia. 
Ea reflecta media valorilor glicemice din ultimele trei luni, nu necesită repaus alimentar și poate fi făcută chiar și atunci când bolnavul este la dietă. 

 Intre 4,8-5,6%: limite normale 
Adăugați o legendă
 Intre 5,7-6,4%: risc de a dezvolta diabet zaharat (prediabet) 
 Mai mare sau egal cu 6,5%: înseamnă că diabetul zaharat este deja instalat.